sâmbătă, 13 februarie 2016

Inmultirea murului prin butasirea verde-esec total

In luna iulie a anului trecut am incercat sa inmultesc murul prin metoda butasirii in verde, metoda care nu v-o recomand datorita gradului de succes, 0 butasi inradacinati. Experimentul a constat in:
1. Din drajonii iesiti in primavara am taiat butasi verzi avand lungimea de aproximativ 25 de cm;

2. Am pregatit o minisera pe care am "dotat-o" cu un umidifcator pe post de sistem pentru ceata artificiala;




3. In pahare de unica folosinta am pus un amestec de pamant-nisip-ingrasamant;
4. Am curatat de frunze primele doua noduri de la partea inferioara a butasilor;
5. Am introdus butasii in pamanat, astfel incat nodurile curatate sa fie in pamant;




6. Din frunzele ramase pe partea aeriana a butasilor, am taiat aproximativ 2/3;
7. Noaptea umidificatorul isi facea treaba de la ora 22 pana la ora 07 dimineata in sera inchisa, iar in timpul zilei sera era deschisa pentru aerisire.

Rezultatul: 0 butasi inradacinati. Nu recomand aceasta metoda. O sa va povestesc intr-un articol viitor despre cea mai buna metoda de inmultire, introducerea varfului drajonilor in pamant.
Toate cele bune!

Aparitia si controlul primilor daunatori


Afidele ( acele ganganii mici si verzi de pe varfurile plantelor) au fost primii musafiri nepoftiti. Cel mai probabil au fost calauzite de furnici, care, in urma lor lasa un fel de lipici , atragand afidele. 
Am citit pe un site despre o metoda cu un inel cu lipici, amplasat la baza pomilor. Inelul ar trebui sa impiedice furnicile sa urce pe pomi si sa atraga afidele. Nu am incercat aceasta metoda deoarece aveam prea multe fire de mur iar dupa un an inelul s-ar  pierde, firele actuale se vor usca dupa ce vor fructifica, urmand sa fie suprimate. Am incercat insa purinul de urzica, obtinut prin fermentarea urzicilor in apa timp de 3 zile. O sa va povestesc mai multe despre purinul de urzica intr-un articol viitor. Toate informatiile despre cantitati, metoda de obtinere, pastrare si folosire le-am luat din cartea "Purinul de urzica&co" scrisa de autorii B.Bertrand, J-P. Collaert, E. Petiot si tradusa de Editura TEI, o editura foarte draga mie ( gasiti link catre pagina lor in dreapta paginii).
Pe scurt, dupa 3 zile de fermentare, am strecurat 500 ml de purin de urzica, l-am diluat cu apa in proportie de 10% purin si cu ajutorul unei pompe de mana am pulverizat toate plantele, cele atacate mai tare primind doza dubla. Rezultatele au inceput sa apara dupa 5 zile cand, furnicile nu au mai aparut, s-au imputinat afidele si au inceput sa apara buburuzele. Se cunoaste faptul ca buburuzele se hranesc si cu afide si cu alti daunatori, fiind considerate ajutoarele gradinarului bio. Sunt anumite plante care atrag mamarutele, dar acestui subiect o sa-i acordam un intreg articol pentru ca merita. 
Plantele au scapat de musafiri si isi vad nestingherite de crestere.

Extracte din plante



Intr-una dintre postarile de anul trecut v-am promis ca o sa revin cu un articol despre extractele din plante. Ce sunt? La ce folosesc? Cum le preparam?

Aproape toate informatiile care au stat la baza prepararii extractelor le-am luat din cartea "
B. Bertrand et. al – Purinul de urzică et co. Despre plantele care vindecă alte plante", tradusa de catre Editura TEI, oameni pe care chiar daca nu-i cunosc personal ii respect foarte mult si le multumesc pentru toata munca depusa si pentru toate eforturile de a traduce aceste carti minunate si de a le pune la dispozitia noastra gratuit. Multumesc! Va recomand cu incredere toate cartile de pe site-ul editurii TEI.
 Extractul de urzica

"Toate plantele care cresc în împrejurimile casei voastre prezintă un interes nutritiv pentru grădină. Fie că sunt transportate pentru compost, fie că sunt utilizate în extracte fermentate sau nu, toate au un potenţial deloc neglijabil."

"Nu mai consideraţi plantele într-atât de fragile. Dacă ar fi fost așa, nu ar mai fi existat de multă vreme. Majoritatea microorganismelor nu au capacitatea de a invada total o plantă. De cele mai multe ori, un acarian, un nematod sau o ciupercă nu ar găsi niciun interes să cotropească o plantă, căci, ca și oamenii, manifestă anumite preferințe: sunt mirosuri pe care le apreciază şi altele pe care nu le apreciază, sunt substanţe nutritive de care au nevoie şi altele de care nu au nevoie."

"Strategia plantelor, mai degrabă una defensivă. În faţa prădătorilor dotaţi cu funcţia de mobilitate, plantele nu sunt chiar atât de dezarmate cum s-ar crede: asemenea castelelor fortificate din Evul Mediu, acestea dispun de bariere mecanice sau chimice, un arsenal de insectifuge, momeli şi diverse toxine. Dispun chiar și de numeroase niveluri în a riposta – o mobilizare succesivă a mijloacelor de apărare, inițial, nonactive. Aceste mecanisme se declanşează pentru că sunt alertate de prezența moleculelor eliberate de agresori, elicitorii sunt cei care joacă acest rol de avertizare. Or, extractele fermentate conţin o serie de componente printre care se numără şi elicitorii. Mobilizând planta, extractul o pregăteşte de luptă. Poţiunea magică nu s-a descoperit încă, dar ne apropiem cu pași rapizi de acest rezultat."

"De ce să aplicăm tratamente?
În fața acestor dovezi de protecţii pasive şi active, poate că vă veţi pune întrebarea: cum se face, atunci, că unele plante sfârşesc prin a muri? E ca într-o cursă de viteză: condiţiile meteorologice favorizează, uneori, agresorul. Ne referim cu precădere la perioada de sfârşit de vară, când alternanţa caniculă – furtuni constituie o conjunctură favorabilă apariţiei ciupercilor. Varietăţile sensibile, care şi-au pierdut capacităţile de a recunoaşte agresorul sau care îşi mobilizează cu întârziere sistemul de apărare, pot fi luate prin surprindere. De altfel, un alt aspect care contribuie la slăbirea lor este și faptul că plantele sunt cultivate (de către om), deci sunt scoase din contextul lor natural."

"Farmacia verde
Pentru a stopa principalele atacuri parazitare şi pentru a stimula plantele când e nevoie, cel mai bine este să dispuneţi de plante care să vă ajute la momentul potrivit. De aici, și ideea de a proiecta un colţ de grădină pentru a le păstra. Multe dintre ele apar spontan, cum este cazul urzicii. În fişele consacrate plantelor, vă vom da toate indicaţiile care să vă ajute la implementarea unei strategii pe termen lung: plantarea, recoltarea, eventual, uscarea, pregătirea, stabilizarea, depozitarea… E vorba și despre plantarea anumitor plante ici și colo, mai ales plante decorative, dar care participă activ la biodiversitate şi atrag fluturii sau hrănesc albinele. Puteţi, de asemenea, cu precauţie şi în mod rezonabil, să le recoltaţi din natură (dacă nu le plantați)."

"Trebuie să acordaţi timp acestor extracte, mai ales în timpul pregătirii. De fapt, experienţa arată că nu timpul real este problema – câteva minute, nu mai mult – ci faptul de a vă gândi la acest lucru şi a le acorda efectiv acest timp. Iată de ce vorbim despre asumarea unei responsabilităţi intelectuale prealabile. Odată ce aţi gustat din dulceaţa beneficiilor pe care le oferă extractele, totul va veni de la sine. De altfel, deveniţi conştienţi de timpul necesar pentru a cumpăra produse din comerţ (şi să nu ne spuneţi că este o plăcere!), pentru a curăţa pulverizatorul, fără a mai vorbi de munca necesară pentru a plăti aceste produse. Spor la calculat!"

"Nu e nevoie de protectie
Este inutil să vă echipaţi ca un cosmonaut pentru a efectua tratamentele, nici măcar o pereche de mănuşi nu este necesară, în timp ce aceste măsuri de protecţie sunt obligatorii atunci când manevraţi produsele din comerţ, chiar dacă sunt ambalate în capsule predozate; există întotdeauna momente în care riscăm să intrăm în contact cu lichidul: e de ajuns o simplă rafală de vânt pentru ca stropii să se proiecteze pe dumneavoastră."

" Pentru a avea succes în prepararea extractelor de plante, este esențial să:
 • Folosiți, mai degrabă, apă de ploaie și care să nu conțină calcar.
 • Atunci când preparați cantități mai mari de extracte, se obțin rezultate mai bune decât când faceți „porții” mici.
 • Extractele trebuie amestecate cel puțin o dată pe zi. 
• Atunci când amestecați, urmăriți dacă un strat de bule de aer urcă la suprafață, dacă da, acesta este semnul că extractele mai fermentează. 
• Filtrați, puneți la păstrare sau folosiți imediat.
 • Păstrați extractele într-o pivniță sau o cămară."

"Recipientul: o chestiune de volum 
În opinia lui Jean-Claude Chevalard, cu cât recipientul ales pentru fermentare este mai voluminos, cu atât se pot evita mai ușor blocajele în procesul de fermentare, în special în cazul în care temperatura coboară drastic în timpul nopții. Masa mare de preparat are inerție termică. El recomandă pubele sau cuve de cel puțin 50 de litri, idealul situându-se în jurul unei capacități de 200 de litri. În ceea ce-l privește, utilizează cuve de inox cu o capacitate de aproape 6 000 de litri!"

"Înainte de toate, atenție la apa folosită! Pentru Jean-Claude Chevalard, una dintre principalele cauze ale eșecului fermentării – şi, apoi, a rezultatelor slabe obținute în urma pulverizărilor – rezidă în calitatea apei, prea rece sau cu un pH prea ridicat (mai mult de 7). În ceea ce-l privește, pentru preparatele sale vegetale, el adună cu grijă apa de ploaie de pe clădiri, pe care o folosește chiar și la spălarea cuvelor cu aparatul cu abur de înaltă presiune. Dacă nu aveți încotro și trebuie să folosiți apă dură, corectați problema cu puțin oțet. Aceste sfaturi privind calitatea apei sunt de luat în considerare și în procesul diluării, altminteri, planta va rămâne „blocată în învelişul sau extern”."

Anul trecut am preparat trei dintre extractele prezentate in carte: urzica, brusture si coada calului.

Extractul de brusture

"BRUSTURELE Arctium lappa - Fam. Asteraceae 
Plantă bianuală de talie mare, cu frunze largi, pufoase pe partea inferioară, cu pețiol lung și rotunjite la bază. În primul an de vegetație, crește sub formă de rozetă. Este ușor de recunoscut după tijele înalte și după fructele care se agață de haine și de blana animalelor (scaieți). 
CULTIVARE 
Nu e nevoie de cultivare, nu trebuie să facem altceva decât să culegem brusturele sălbatic care crește în grupuri mai mult sau mai puțin dese pe terenuri virane, pe marginea drumurilor și în alte locuri necultivate. Alături de urzică și de soc, face parte dintre plantele nitrofile de pe lângă casa omului. Frunzele uscate de brusture se răspândesc pe stratul de mulci pentru a preveni mana-cartofului. 
PROPRIETATI
 Plantă structurantă care stimulează viața în sol și vegetația în general. Fungicid. Principii active: tanin, mucilagiu, rășină, sulfat și fosfat de potasiu, calciu și magneziu. Rădăcina este mai bogată în principii active decât restul plantei. 
MOD DE UTILIZARE 
Se folosește planta întreagă, inclusiv rădăcina, înainte de înflorire. Din planta proaspătă se face macerat (1 kg de plantă, la 10 l de apă). Atenție, mirosul poate deveni foarte puternic, e de supravegheat! Pulverizați în diluție de 5% pe frunzele de cartof, contra manei."

















"URZICA 
Urtica dioica - Fam. Urticaeae
 Plantă de talie mare, perenă prin rizomii cărnoși. Proprietățile usturătoare rămân unul dintre cele mai sigure semne de recunoaștere, astfel se evită confuzia cu urzicamoartă-albă (Lamium album, fam. Lamiaceae). Aceasta din urmă nu are proprietățile remarcabile ale tizei ei usturătoare. 
CULTIVARE 
Reproducerea plantei se face prin divizarea bazei și butășirea rizomului. Se poate recolta din primul an de la plantare, cu excepția cazurilor (rare) de înmulțire prin semințe. Plantă dificil de cultivat pe suprafețe mari, urzica necesită un sol proaspăt și adânc, bogat în materie organică puțin descompusă. Recoltarea plantelor sălbatice rămâne și azi modul de colectare cel mai practic, chiar și pentru profesioniști. Urzica-mică (Urtica urens), folosită cel mai adesea în medicina umană, se bucură de aceleași proprietăți ca urzica-mare, dar, pentru că productivitatea acesteia este net inferioară celei din urmă, nu se folosește în grădinărit și în agricultură. Înmulțirea urzicii-mici se face doar prin semințe, fiind o plantă anuală. 57 
PROPRIETATI
Fortifică și stimulează flora microbiană a solului, precum și vegetația (ameliorator al funcției clorofiliene). Bun activator pentru compost. Favorizează descompunerea materiei organice, inclusiv a dejecțiilor animale. Principiu activ: un cocktail de elemente organice și minerale încă puțin cunoscut, din care face parte și acidul formic. 
MOD DE UTILIZARE
 Planta se recoltează în întregime înainte de înflorire. Lucrările lui Rolf Peterson (Lünd, Suedia, 1981) au demonstrat efectele fungicide atunci când se adaugă și rădăcinile la procesul de fermentație. Ca infuzie (1 kg în 10 l de apă, timp de 12 ore, diluată la 10%), este insectifugă (afide, acarieni, viermele-mărului) și, uneori, și insecticidă (anumite afide). Extractul fermentat (1 kg în 10 l de apă, timp de câteva zile) favorizează germinația semințelor și întărește sistemul de apărare al plantelor; semințele se îmbibă în extractul nediluat timp de maximum 30 de minute sau timp de 12 ore în extractul diluat la 20%. Tot această diluție permite întărirea după mocirlire la arborii și la arbuștii plantați cu rădăcinile goale, precum și pentru legume (praz, varză, salată, roșii…)."














Extractul de coada calului

"COADA-CALULUI Equisetum arvense - Fam. Equisetaceae 
Plantă perenă cu rizomi puternici și tulpini aeriene înalte de la 20 la 60 cm. Tulpinile fertile, de culoare roșiatică, apar în martie-aprilie, pentru ca, apoi, să fie înlocuite de tulpinile sterile, care se recoltează. 
CULTIVARE 
Cultivarea nu este posibilă, aprovizionarea se face prin recoltarea de plante din flora spontană. Coloniile naturale de coada-calului de câmp sunt foarte dispersate. Coada-calului de câmp sau coada-calului din zona de mlaștină? O polemică de actualitate dintotdeauna. Cei care pretind că doar plantele culese de pe câmp sunt folositoare nu ezită să cumpere de prin magazine planta uscată pentru preparatele lor, deși, se știe, produsele comercializate conțin amestecuri. Subiectul rămâne în continuare deschis.
PROPRIETATI
Insectifug, dinamizator de creștere (tonic). Fungicid cu rol preventiv. Principii active: diverși alcaloizi, acid nicotinic. Dioxidul de siliciu joacă un rol important. 
MOD DE UTILIZARE 
Decoct: se fierb 500 g de plantă uscată în 5 l de apă timp de o oră și, apoi, se lasă la infuzat o noapte. Se utilizează diluat la 20%. Extract fermentat: 200 g de plantă, în 10 l de apă. Se diluează la 5% pentru pulverizare. Vincent Mazière lasă planta la infuzat timp de o zi, înainte de a o lăsa să fermenteze, pentru un aport mărit de siliciu."
Din pacate nu am facut poze cu prepararea extractului dar promit sa prepar la primavara si sa fac poze.

Pentru intrebari sau nelamuriri va astept intrebarile, iar daca ati preparat aceste extracte astept sa ne impartasiti si noua experientele voastre.
Spor la preparat! 
P.S. Marea parte a articolului este compusa din citate din cartea amintitta mai sus deoarece am considerat ca informatiile sunt atat de bine descrise in carte, incat cel mai bine este sa le prezint ca atare.